Sport duhovnicesc
"Eu deci alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt." (1 Corinteni 9:26)
În școala noastră de Har,
Fiecare școlar
Se ocupă, îndeaproape, cu sportul.
Nu-l înspăimântă efortul.
De dragul Veciei și-al Raiului,
Pe verdele plaiului
Sau pe piscuri de viață, abrupte,
Ne antrenăm în alergări și lupte.
Zi și noapte privim numai sus.
Ținta o știm: e Isus.
În urmă rămân amintiri, oseminte
Noi alergăm înainte...
Ne macină dorul și visul, într-una:
Uite, cununa, cununa!
Cu inima smulsă pierzării,
Noi alergăm pentru premiul Chemării.
Dar luptele noastre, aprinsele?
Cum gem, învinsele
Patimi și gânduri și vreri!
Azi suntem mai tari decât ieri!
Luptăm fără teamă! Degeaba-i oftatul!
Nu va birui Păcatul!
În lupta cu trupul, cu carnea, cu firea,
Ne-nalță, spre cer, Nemurirea...
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Simion Cubolta. [Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre sport
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre trecut
- poezii despre spaimă
- poezii despre religie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.