Aleg femeia
Din astă lume plină cu de toate,
Aleg și pun femeia-ntre poeme,
Ea-i universul... marilor păcate
Și veșnicia... dincolo de vreme.
Dintre plăceri nebune și himere,
O vreau a mea, eterică mireasă,
Rebel izvor de patimă... și miere,
Clipa de dor... fecundă și aleasă.
Din dezacorduri stranii și ostile,
Doresc femeia... care mai și iartă
Ce-și face loc grăbită printre file
Cu-abilități mondene... și cu artă.
Din lumea asta plină... de ispite,
Aleg femeia, descifrând misterul
Cuvintelor... și-acum îndrăgostite
De ochii care... luminează cerul.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre plăcere
- poezii despre ochi
- poezii despre nuntă
- poezii despre miere
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre iertare
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.