Bătrânul
Cineva, în noapte stă și plânge...
Și întrebată ce i-a mai rămas
Pruncii și-au luat zborul și-i așteapta...
Pui ce-i aude după glas
Seară bună, moș bătrân. Pe cine
Oare-n prag aștepți neîncetat?
Știu și eu? Spune cu ochii-n lacrimi,
Am și eu, departe, un băiat
Simți privirea mângâindu-ți chipul?
Eu sunt fiul tău, mă-ntorc la tine,
De-aș putea acum întoarce timpul,
Ți-aș reda un strop de fericire...
Eu și tu vom fi de-acum alături,
În pridvorul casei bătrânești
Amintirea satului și firul
Dulcilor legende strămoșești...
Iată, parcă-mi văd în depărtare
Fiica. Doamne, e un vis,
Ea-i și strălucește-ntreaga zare
Și căsuța mea-i un paradis.
Am venit să te mai văd tăicuță,
Dor mi-a fost, nu te-am văzut de mult
Mi se leagă lacrimile-n barbă
Când în brațe, tandru le cuprind.
Mi-amintesc când am plecat de acasă
Cum m-ai sărutat pe creștet și mi-ai spus:
Să te-ntorci, să nu mă uiți copilă
Și de-atunci tăicuță ai tot plâns...
Iată-mă-s. Pășesc ca-ntâia oară,
Sprijin îmi erai, Îți răsplătesc
Grija ta, căci a-nceput să doară
Golul dintre noi și te iubesc.
I-a cuprins pe amândoi în brațe
Și i-a strâns la piept...
Vă așteptăm... Fără voi, mai zise el în lacrimi
Parcă suflet nici nu mai eram.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre plâns
- poezii despre copilărie
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.