Intru-vesnicie
O rugaciune catre infinit
Si un gand ce ce azi nu-i solitar
Sunt cele vagi de nedescris
Reprezentand un om hoinar.
Cu forta ta as vrea sa zbor
Cu bratul tau sa ma-nvelesc
S-ascult al greierilor dor
Si sa-ti soptesc ca te iubesc!
Sa hoinarim prin amintiri
Si-ndemn de ingeri sa urmam,
Caci glasul lor cel cristalin
E susurul nemuritor.
As vrea sa fim de-a pururi noi
Cu-acelasi gand si-acelasi zbor
Sa ne topim gand dupa gand
In visul cel naucitor.
Iar azi iti spun, ca la-nceput,
Nimic ce simt nu e absurd,
Iar universul infinit
E prea inalt de pur si sfant.
Un sentiment de ne-nteles
Imi mangaie sufletul gol
Si n-am nevoie sa gandesc
Caci glasul tau e-naltator.
As vrea sa te gasesc si acum
Pe strada veche cu castani
Sa te rapesc si sa fugim
Pe drumul vechilor hoinari.
poezie de Carmen Ilie
Adăugat de Sabina Silvan
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Carmen Ilie. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre singurătate
- poezii despre prezent
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre greieri
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.