Din codrii cei de crini răsar
"Lumină lină, nunta leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat și sărăcit
Cel plâns și cel nedreptățit
Și pelerinul însetat
În vatra Ta au înnoptat "
I. Alexandru,
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină
Ce spală tot ce e murdar
Păcatul greu și orice vină.
În fiecare zi nectar
Dă pe pământ raza divină
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină.
Pe un străin prin sfântul har
Îl fac un înger de lumină
Rămân umilului umbrar.
Sfintele raze nu termină
Din codri cei de crini răsar.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre păduri
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre plâns
- poezii despre pelerinaj
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.