* * *
de mic mi-au plăcut soarele
lumina tăioasă și umbrele nete pe asfalt
deși sînt mort după bacovia
noaptea doar hibernez cu ochii larg deschiși
cu toate că a hiberna
nu aduce vreo iarnă
ci doar răcirea trupului meu
și mă lipesc de somnul tău brusc
să-ți simt curgerea sîngelui prin tălpi
și-a durerii prin oase
te trezești și mă întrebi de ce te iubesc
iar eu
decupez flori incerte din aerul camerei
să-ți pun împrejuru-ți
ca să nu mai tresari
ca și cum te-ar înjunghia visele
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre hibernare
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.