Trecere
Mă ninge cu ani și m-aprind
ca un felinar ruginit.
Mai vine din când în când
din zări,
nemărginit
lucefărul de dimineață,
iar clipele lui,
albe,
îmi curg pe față.
Mă ninge cu ani
în dorul verii,
lăsându-mi trupul durerii.
Mi-e dor de trecut
de timpul pierdut,
și tac...
întins la poarta TA.
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre dor
- poezii despre vară
- poezii despre trecut
- poezii despre ninsoare
- poezii despre durere
- poezii despre dimineață
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.