Foarte câine
Foarte câine-am vrut să fiu
cu lătratul în pustiu
și cu dintele cel viu
mort la tine-am vrut să viu
Foarte pasăre am vrut
să-ți adorm doar peste scut
lepădat și început
de numai ce m-a durut
Foarte om poate-aș fi fost
dacă-aș fi știut vreun rost
ce este în tine os
și ce este roșu-n, roz.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre câini
- citate de Nichita Stănescu despre câini
- poezii despre început
- citate de Nichita Stănescu despre început
- poezii despre somn
- citate de Nichita Stănescu despre somn
- poezii despre roz
- poezii despre păsări
- citate de Nichita Stănescu despre păsări
- poezii despre moarte
- citate de Nichita Stănescu despre moarte
- poezii despre dinți
- citate de Nichita Stănescu despre dinți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.