Replica soției
Bărbate, iar m-ai supărat,
ce, te prefaci nevinovat?
Când vezi că-n ochi îmi sar scântei
tu mai pretinzi că n-ai idei?
Nu vezi că ești un tăntălău
și este vai de capul tău?
Te-ar rupe "câinii" de n-aș fi
să te păzesc în orice zi
că te zgâiești după femei,
dispari acum din ochii mei!
La "câini" te dau să te sfâșie
dacă mai scrii vreo poezie!
Deși-ți dau zilnic peste bot,
te tot holbezi ca un netot,
privești cu ochii-ți imbecili
și ceri clemență prin vecini,
îți dau "clemență" cătinel,
dar pe cocoașă că ești chel.
Nici milă, cred, n-o să-mi mai fie
când intri în bucătărie,
îți pun tigaia să mănânci,
dar treci sub masa, stai pe brânci,
nu clămpăni c-aud vecinii
și cred că le hrănesc eu câinii,
închide gura când vorbești
și vezi că iară mă stropești,
urechile să ți le-ntorc,
au crescut mari, parcă-s de porc,
iar fălcile s-au îngroșat,
parcă ești focă, nu bărbat,
mustățile să ți le razi,
m-ai enervat destul și azi,
iar în dizgrație îmi cazi.
Când am în față un malac,
ce, când vorbește el, să tac?!
În pod te sui, scara ți-o iau
și jos te dai doar când eu vreau,
în beci te bag cu melci culeși,
lacăt îți pun să nu mai ieși!
Să iei poziția de drepți
când cu salariul mă aștepți,
să-mi pui în palmă toți piștarii,
c-altfel îți cântă lăutarii
un cântecel de dor și ducă
pe ultimul drum ce-l apucă
unul ca tine "norocos",
bărbat din fire, dar fălos.
Sunt mamă, tată, soră, frate,
iar noi doi le-am făcut pe toate:
o casă, doi copii, livadă
să aibă lumea ce să vadă,
iar cel ce crede tot ce-am spus,
să râdă, l-am binedispus!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre vecini
- poezii despre câini
- poezii despre urechi
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre supărare
- poezii despre soție
- poezii despre salariu
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.