Balada străbunilor

Dormiţi în morminte tăcute,
Sub dâmburi sădite cu flori,
Sub pânza curatei ninsori,
Sub umbrele liniştei mute
Păzită de paznici pioşi
Sunteţi a moşiei comoară:
Vă fie ţărâna uşoară!
Ne-aducem aminte strămoşi!

Voievozi, logofeţi, bani şi vornici
Spătari, pârcălabi şi cluceri,
Ţărani ori moşneni, ori boieri,
De-a neamului datină dornici,
Cu toţi deopotrivă vânjoşi
Stropita-ţi cu-a sângelui rouă
Moşiile voastre-amândouă...
Ne-aducem aminte stămoşi!

Cu Gherghiţa, Baia, Rovine,
Nicopol, Grumaji, Războieni,
Cu vadul din Călugăreni
Cu roşiile branişti cosmine
Crestat-aţi prin veci neguroşi
Răboj de istorie lungă:
Crestă şi Curcanul o dungă!
Ne-aducem aminte strămoşi!

Ne-aducem, ne-aducem aminte!
Căci piatra cu cruce şi corb
E cartea din care se sorb
Credinţ-n menirile sfinte
Lăsate de morţii faimoşi
Şi dragostea – dulce povară –
De Lege, de Domn şi de Ţară...
Ne-aducem aminte strămoşi!

Şi dacă pe lespedea frântă
de vremi si de-al gloatelor mers,
Culesu-l-a doina şi-l cântă
Bătrânilor codri pletoşi
Ce scutură-n orice dumbravă
Un framăt de-a munţilor slavă...
Ne-aducem aminte strămoşi!

Ivească-se deci pe moşie
Zori blânde sau timpi fioroşi,
Române, lozinca să-ţi fie:
Ne-aducem aminte strămoşi!

poezie de Alexandru Davila
Adăugat de Alexandru MILCOVEANU
Votează! | Copiază!