Dum vivimus vivamus (De vreme ce trăim, să trăim)
Am avut tot felul de prieteni, și bătrâni, și tineri,
Și-am băut vin cu ei, și-am cântat de vineri până vineri;
Dar ascultați ce spun, asta nu le-a fost de nici un ajutor,
Căci toți, dar toți, au murit pe negândite-n patul lor
În pat, da, au murit în pat, iar eu refuz o soartă asemănătoare,
Nu vreau s-o sfârșesc unde-au pierit amicii mei. Eu plec pe mare.
poezie de Charles Henry Webb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prietenie, poezii despre viață, poezii despre tinerețe, poezii despre muzică, poezii despre bătrânețe sau poezii despre ajutor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.