Fără îngeri
Am obosit să mă ascund-n spatele monitorului
Parcă aș fi în fața unei ape vii
Ceva încremenit ce prinde viața
Brrrrrrr
Mi-e teamă să nu fiu absorbită
Dincolo...
Dar... parcă...
aș vrea să mă dizolv printre pixeli
În cea mai erotică îmbrățișare din lume
Cea mai desăvârșită iubire
Un program nebun de fericire
Scriind
Răsfoind
Mințind
Vrăjind
... în rând cu lumea
Inventând povești nicicând posibile
Cuvinte împușcate cu încredere
Victime zdrobite...
P a l m a r e s
Mda... pustiitoare treabă
Monitorul!
Dar incredibil de plăcută
Cel mai adulter păcat
O biată viață trăită electronic
Umanitatea uitată până la absurd -
Cine mai are nevoie de noi pe-aici?
E pustiu aici... și-acolo...
O lume fără îngeri!
poezie de Gabriela Marcian
Adăugat de Yunonna
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre superlative
- poezii despre îngeri
- poezii despre încredere
- poezii despre uitare
- poezii despre posibilitate
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.