Paradox
Ne prelevăm, prin gânduri abstinente,
De haosul ce circulă prin noi,
Lăsând idei să zacă, congruente,
Pe drumuri alterate de nevoi.
Nutrim, datornici, gând de slobozie,
Încinși de-alergături pe-același crug,
Când circumscriși în fantasmagorie
Ne disipăm arzând, bătuți, pe rug.
Ne căutăm spre-a ne găsi. Sau poate,
Răstălmăcind mandatul afectat,
Interpelăm ceaslovurile toate
Cu-același inerent deziderat.
Si contorsionați de umblătură
Ne-mpleticim visând un echinox
Ce nu se lasă prins în conjuctură
De Timpul nostru, veșnic paradox.
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Sabyanna
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gânduri, citate de Adrian Erbiceanu despre gânduri, poezii despre timp, poezii despre paradox sau poezii despre idei
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.