Wolfgang Amadeus Mozart (poem)
Pe-un piedestal imperial domnește Mozart...
Din el, izvoare mari de cântece se-mpart
Și viața ne-o inundă-n imense bucurii,
Căci el ne-nalță-n ceruri cu-aripi de melodii.
În fermecatu-i flaut și-n magica-i baghetă
E-un univers feeric și unic pe planetă!
Eroii lui sunt veșnici - cum i-au descris libretul:
Don Juan, Constanța, coruri și Figaro, valetul...
Toți cântă azi pe scene, de peste două veacuri,
Par grațioși, romantici - și-nving orice atacuri,
Iar muzica-i vioaie, cu grații noi, superbe!
Sunt sute de concere, adevărate jerbe...
Sunt elegante toate, cu forțe neștirbite,
Cu timbru dulce, vesel - de-aceea sunt iubite!
Când se va naște iarăși un geniu ca un Zeus,
Care să-l egaleze pe Mozart Amadeus?
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cristian Petru Bălan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre romantism
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
- poezii despre planete
- poezii despre naștere
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.