Nesfarsit e albul
Nesfârșit este albul,
mi-e gândul pustiu.
Evadarea-i tardivă,
să plec nu mai pot.
Unde e meșterul,
ucenic să îi fiu?
Taina să-i fur,
și visul,
și tot.
Veni-va și ceasul,
când albul de crin
va duce povara versului rar.
Lumină va fi,
fără spaime,
suspin.
Culoare,
parfum,
închinare și har.
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Elena Munteanu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre spaimă
- poezii despre poezie
- poezii despre meșteri
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre crini
- poezii despre ceas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.