La bloc
Ce mai tună,
ce mai plouă!...
cântă doamna de la nouă
la pian;
Un vecin își bate soața,
altul își pune faianța,
dimineața de o treci;
La etajul șapte-i meci,
strigă în cor vecinii: uraaa!
tropăie, pe scări, copiii
și mai dau, din când în când,
câte o minge de-a dura.
Liftul s-a stricat, la opt,
urcă, transpirând, vecinii
și înjură, câte unii:
fi-v-ar liftul păcătos!
La intrare...
geamuri sparte, uși trântite,
minți rămase ne-ncolțite
și... mutate-n bloc.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (2015)
Adăugat de Iany
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre soție
- poezii despre ploaie
- poezii despre pian
- poezii despre muzică
- poezii despre minciună
- poezii despre dimineață
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.