Credo
Uneori
mă prăbușesc
dar
cu infime puteri,
agățat de versuri,
mă ridic...
Ridicare
în așteptarea
altei căderi...
Sunt nufăr
zămislit în oceane
de lacrimi...
Exist,
câtă vreme îl pot slăvi
pe Dumnezeu
prin vers!
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia Mandache
Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre religie, poezii despre ocean, poezii despre nuferi, poezii despre existență sau poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.