Datorita celui care...
Ploua intr-un vis al noptii
In care ingerii vor sa coboare
Doar datorita celui care
Imi intinse mana cu o floare.
Datorita lui am fost plecata
Pe valuri rosii de petale
Ce mi-au involburat intreaga clipa
Si care-au sangerat usor pe cale.
Zburat-am printre picurii de ploaie
Simtind cum ma ineaca de furie
Si datorita lui scapat-am
Fiindca-mi daduse pace si tarie.
Ajuns-am in locuri de iubire,
Iar inima vorbea ca dictatoare
In tirania clipelor marcate
De o durere dulce-nselatoare.
Si am ramas acolo nemiscata
De zbuciumul acela sufletesc
Doar datorita celui care
Mi-a dat iubirea, trofeu al visului celest.
poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marta Carmen Ioana. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre suflet
- poezii despre pace
- poezii despre inimă
- poezii despre furie
- poezii despre flori
- poezii despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 cafeluta [din public] a spus pe 27 octombrie 2011: |
| imi place, o postez la mine pe site |