Mă-ntorc iar în satu meu

Mă-ntorc iar în satu meu,
Nu-s măi bătrânii pă trăpce
Şe stăceau cu ochii-n lacrămi
Cân' veneam... să mă aşcepce.

Privăsc la poarta încuniată,
La uşa sobii un' stăceau,
Îm' amincesc, cu drag, mereu
Cân' cu mine givăneau,

În grăgină sâmt mirosu,
Ge la pomii înfloriţ
Şî iei îs mâniaţ pă soartă,
Că ge taica-s altoiţ,

Nu-i măi vaca-n grajgi la iesle,
Nu-i măi vadra a cu lapce,
Ge când nu măi îs bătrânii...
Ge pă lume s-or stâns toace.

Nişiodată nu zăuit...
Bătrânii şe m-or crescut,
Nişiodată nu zăuit...
Satu-n care am crescut.

poezie de Claudiu Românu
Adăugat de Claudiu Românu
Votează! | Copiază!