Maretie
Brazii tăcuți, de veghe pe versanți,
Împovărați de cușme de azur
Par suliți ale munților atlanți,
Ce desenează-n orizont contur.
Grădini în soare, codrii milenari,
Ridică seve strânse din trecuturi
Vegheați de vulturi, cerbii lopătari
Sparg stânci să fie apei începuturi.
Iar zorii parcă-n slavă îi ridică,
O oaste verde pe un pisc spre cer,
Doar urșii mormăind parcă mai strică,
Tăcerea pusă, crestei temnicer.
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre început
- poezii despre vulturi
- poezii despre verde
- poezii despre urși
- poezii despre stânci
- poezii despre păduri
- poezii despre munți
- poezii despre brazi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.