Cântec
Cu drag, domnului Cornel Popescu
Un trubadur cu chip de sfânt
Revarsă viers, făr' de cuvânt,
Cu dulce ecou ancestral,
Dă viață vechiului caval.
Din creștet până la opinci
Icoana dragilor bunici,
Ce cu mândrie purtau ia,
Eternul "trend" de România.
Sunetul molcom, grav, duios,
Dezvăluie ce-i mai frumos
În inima unui popor,
Greu încercat, de-alean, de dor...
În ochii-i strălucesc povești
De vechi tradiții, românești,
De râuri, mare, falnici munți;
Nu te mai saturi să le-asculți!
Mâinile-i de magician
Mângâie fluierul lui Pan
Ascultând al doinei stăpân,
Te simți mândru de-a fi român!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre mândrie
- poezii despre viață
- poezii despre tradiții
- poezii despre sunet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre râuri
- poezii despre muzică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.