Un Dumnezeu în treizeci de-universuri
Când simt că zilele trec prea grăbite
Și-mi amintesc că-ți sunt dator cu-o moarte,
Îți cer răgaz, dar nu pentru iubite,
Ci pentru-a săvârși o nouă carte.
Și tot scriind vreo treizeci de volume,
Am mai trăit în plus încă o viață
Și am ajuns mai cunoscut în lume
prin versul meu ce m-a schimbat la față.
Mă bucur, deh, ce aș putea obține
Mai mult de-atât, în schimbul unor versuri?
Oare-aș putea să fiu și eu, ca tine,
Un Dumnezeu, în treizeci de-universuri?
N-aș vrea ca tot ce-am scris să nu mai fie;
De ce n-ar fi nemuritor cuvântul
Atunci când el devine poezie?
De ce îl faci totuna cu pământul?
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre religie
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.