Marea înclinată
Deasupra mării înclinate,
Deasupra orizontului,
Trudește nava.
Osul nasului ei cenușiu ca ceața,
Inima ei aprigă ca marea,
Ea vine de la drum lung,
Ea pleacă la drum lung.
Deasupra mării înclinate,
Deasupra orizontului,
Ea trudește aprigă ca marea, cenușie ca ceața.
Ea este luminița verzuie din noaptea cenușie.
Ea vine și se se duce prin ceața mării.
Ea trudește deasupra orizontului înclinat.
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre noapte, poezii despre nas sau poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.