De-mi vei cere...
De-mi vei cere
să mă dezbrac de trupul meu de lut
să părăsesc al lumii
vechi tumult
și, ca flacără sublimă,
să transced în absolut
voi face-o!
și voi îmbrățișa o taină,
unde cuvintele
n-au loc
ci doar tăcerea,
nemărginirile albastre,
și inimile noastre
atât!
De-mi vei cere
mă voi descătușa de patimi,
de umbra grea a nopții
păgânul cânt al sorții,
și-n urmă voi lăsa dureri
ce temniță mi-au fost ca până ieri
dar
trebuie să-mi ceri!
poezie de Valery Becart
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre noapte
- poezii despre lut
- poezii despre inimă
- poezii despre foc
- poezii despre durere
- poezii despre cuvinte
- poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.