Rugile
Bat clopote în turle, peste burguri
Și rugile spre ceruri se înalță,
Iar Domnul le va pune în balanță
Să le asculte astăzi și deapururi.
Din miez de noapte până-n dimineață
Ard peste tot mulțimile de ruguri,
Cenușa li se stinge în amurguri,
Când fumurile se prefac în ceață.
Trăim pe Terra și muncim o viață
Chiar pentru simplă supraviețuire,
Divinul și atuncea ne răsfață
Cu sfinte daruri, flori de fericire.
Ființa noastră nu e amăgire,
Ci este parte din dumnezeire!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre supraviețuire
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre răsfăț
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre muncă
- poezii despre miezul nopții
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.