Nimic prostesc
Brusc lucrurile nu mai sunt vesele
Când nu-ți mai zâmbește
Vânzătoarea sau frizerul.
Dar aș vrea ca la vederea mea
Să se bucure toți, ca de soare.
Și chiar dacă sora îmi recoltează sânge din deget,
Să zâmbească în acest timp.
Nimic prostesc în a visa așa ceva.
Știu bine,
Că m-am născut pentru fericire.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Liliya Gazizova. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre tuns
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre recoltă
- poezii despre naștere
- poezii despre fericire
- poezii despre degete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.