Pierdută în oglinzi
Femeie sunt, pierdută în oglinzi,
Surâsul n-ai să-mi schimbi, și n-ai să-l vinzi.
Ți-i lene să mă strigi, deși mă duc
Din mugur în floare să ajung.
Nici nu mă mir cu ora totul trece:
Și ochiul fost fierbinte indiferent și rece-i.
Poate clipa domină veșnicia,
Risipindu-mi glasul, să nu-mi strici bucuria...
Femeie sunt, pierdută în oglinzi...
poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Victor Rusu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
| Agamemnon [din public] a spus pe 23 martie 2017: |
Frumos!
Aici autoarea instituie
o stare autentică de lirism.
Această poezie e Poezie. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 24 martie 2017: |
| Din punct de vedere tehnic poemul e o poezie cu litera mica. Rimele sunt schioape, ritmul spasmodic (poezia e de citit, nu si de nerecitat). Imaginile poetice sunt fie stangace, fie plate: "ti-i lene sa ma strigi", "cu ora totul trece", "risipindu-mi glasul sa nu-mi strici" bucuria sau plate, fie previzibile: "din mugur in floare sa ajung" (accentele de poezea populara sunt vadite). Primul vers e interesant. Din pacaTe e si ultimul (si numai la propriu). Celelalte emana un sentimentalism anodin (un parfum de romanta vetusta). E o poezie de dragoste care te trimite cu gandul ca iubirea e un lucru frumos cata vreme nu e verbalizata. |
| Ovidiu Ifrim [din public] a spus pe 24 martie 2017: |
Aici trebuie sa-i dau dreptate domnului Daniel Stanciu.
Traim in secolul XX. Verejanu e cu 300 de ani in urma Mioritei. O fi bună pentru Moldova, dar nu și pentru România secolului 20 |
| Dor Demuncă [din public] a spus pe 24 martie 2017: |
| Această poezie, nu e poezie! |
| Valentin Rusu [din public] a spus pe 25 martie 2017: |
| Poeziile sunt plasate pentru cei care cunosc cine e poeta Renata Verejanu, doar că nu găsesc cărțile dânsei prin librării. Aceste poeme scrise și publicate acum 40 de ani, iată că sunt citite acum și vor fi citite peste alți 40 de ani. Lectură plăcută. |
| Valentin Rusu [din public] a spus pe 25 martie 2017: |
Nu lasă indiferent pe nimeni această poezie, e bună!
Poetul adevărat nu face reme - ci METAFORE... |
| Yorick [din public] a spus pe 25 martie 2017: |
Faptul că această poezie a fost scrisă acum 40 de ani, cum se afirmă aici, astăzi,
într-o prelungire a fostului secol XX, nu e de natură să-i diminueze meritele, dacă
le-ar avea și nici să-i confere vreunele, dacă nu le-ar avea.
Eu aș spune doar că poezia, cenzurată ușor la capitolul sensibilitate emotivă,
concepută cu o iscusință poetică imanentă, într-un registru neutru, pe fondul unei
austerități a mijloacelor stilistice, ne obligă să transferăm accentul pe mesaj.
Un mesaj-avertisment, grefat pe o anumită inabilitate declarativă, dar care îi permite
fiecărui cititor să perceapă eroticul discret ascuns aici, în armonie cu propriul său
sistem de rezonanță. |
