Jertfa-ntregului popor

Mi-am pus sufletul în palme
Şi l-am presărat cu sare
Pentru vremurile calme
Unde dorm moţii la soare.

Pe-un vechi petic de hârtie
I-am brodat cu inima
Şi i-am pus în poezie
Ca stemă în ţara mea.

Un stejar întrece timpul
Scrijelat în nord şi sud,
În Carpaţi creşte Olimpul
Unui mare început.

Nimeni nu va fi pe lume
Moţ mai moţ decât toţi moţii,
Sângele îmi face spume
Când sfinţii botează hoţii.

Sunt şi ei românii noştri,
Nu-şi pun sufletul în palme,
Ei deştepţii, noi în drojdii
Îi stimăm şi cu sudalme.

Ei ne mint, tot ei se cred,
Ei promit, noi îndurăm,
Din cer cade un profet,
Într-un punct îl proiectăm.

Punctul este în stejarul
Moţilor, în imnul lor,
Unde-au înălţat altarul
Jertfii-ntregului popor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!