Credinţa e o formă aparte sublimă a raţiunii, împletită cu spiritul, indiferent că raţiunea e a unui analfabet, sau a unui intelectual versat. Când se activează credinţa, toate resursele interioare se organizează, se mobilizează şi se restructurează, comprimându-se în ceea ce numim "scînteie divină", sau promotor motivaţional deosebit. E ca atunci când faci un sport şi îţi soliciţi corpul la comanda voinţei, mobilizând nutrienţii, muşchii şi tendoanele, să răspundă prompt la ce ai decis tu. Cu cât motivaţia e mai mare, cu atât răspunsul e mai bun. Drept urmare, credinţa se antrenează! Cu vorba bună, cu glăsuire cu tine însuţi, încurajare şi scurtă rugăciune, din când în când

Dharma K. Tchobansky în Rupte din Seu, Psihologia, sublim (2016)
Adăugat de Tchobansky
Votează! | Copiază!