De Sine...
Bucăți de lumină desprinse din mine
Se revarsă în mare cu lacrimi albastre,
Și ceru-i turcoaz se rupe din tine...
Căzute din cer sufocate din astre.
Eu cresc tu descrești în aripi de timp
Prin iubire ridic vindecări de cuvinte,
Le atragi mai aproape aproprii-un răstimp
În vremuri ce stau pe buze-ți s-alinte.
E trupul o formă lipită de vânt,
Îl unge tămâia cu sete de gând;
Mirosul de sânge se strânge la gât-
De sete-i setat de smirnă și -atât.
Tăcerea plesnește divinul din noi
Durerea-l cuprinde născută-n nevoi,
Ce face lumina în trup cu fior?
Alină ființa de Sine cu dor.
poezie de Elena Buldum din Pașii sufletului meu
Adăugat de dory58
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre dor
- poezii despre descreștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.