Iarnă seacă
De prin ceruri eunuce
Nu-i omăt a se mai cerne ;
Nu am șarmul de-a seduce
Doamna viselor eterne.
Noaptea pare tot mai seacă
( Lasă vinul care-i dulce! ),
Dorul vine, dorul pleacă
De bărbie să te-apuce.
Nu e iarnă - nu-i năpastă,
Fierbe caltaboșu-n tuci!
Un Adam fără de coastă
M-ai lăsat să mă usuci.
De ce nu privești în urmă,
De ce știi numai să taci?
Pare-a mă strivi o turmă
De netrenici draci gonaci.
Mă îneacă iarna seacă
A dilemelor de cuci....
Chem sărutul tău, să-mi treacă
Dar nu vrei să mi-l aduci.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iarnă
- poezii despre zăpadă
- poezii despre visare
- poezii despre vin
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre seducție
- poezii despre noapte
- poezii despre draci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.