Floare şi spin

Dumnezeu şi Demonul
Sunt deopotrivă întruchiparea omului.
Cei care l-au crucificat pe Iisus au fost romani,
Cei care îi înalţă rugi sunt tot romani.
N-ai văzut lacrimi ipocrite de crocodil,
Ai auzit totuşi minciuni zâmbitoare;
Trandafirii îşi apără mireasma cu spinii,
Albinele îşi apără mierea cu acul.
Dacă te cerţi cu nebunul
Eşti şi tu nebun.
Indignarea nu ştie să rimeze,
Gâlceava nu cunoaşte ritmul.
Timpul e o apă ce curge la vale,
Viaţa e o barcă înaintând contra curentului.

Oricât de lung ar fi drumul în vis,
Tot în pat te vei trezi.
Când viermele îşi ţesea firul
Nu se gândea că deschide un "drum al mătăsii".
Câte stele sunt pe cer,
Nu se ciocnesc niciodată.
Când merg spre lumină
Să nu uiţi că ai o umbră în spate.
Benzina e ca apa, praful de puşcă e ca ţărâna –
Amândouă aşteaptă, în tăcere, scânteia.
Acolo unde apar ciorile
Se află, cu siguranţă şi cadavre.
Dacă nu eşti arătos
Nu învinui oglinda.
Zvonul este un pistol silenţios,
Bomba cu acţiune întârziată este ascunsă în flori.

Cei leneşi aşteaptă norocul,
Cei deştepţi se sprijină pe hărnicie.
De când s-a inventat ceasul de mână
A scăzut rolul cocoşului.
Ceasornicele au diferite mărimi,
Timpul curge totdeauna la fel.
Fără pendulare
Ceasornicul nu ar avea viaţă.
Dacă vinul nu este drojdia limbii,
Cum de-a putut inspira poetului atâtea versuri?

poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!