Din rodul vremii
Din rodul vremii ce am strâns a vieții roată-a pus în noi,
fie c-am râs, fie c-am plâns, mai mult tristeți decât nevoi.
Din vise și îngândurări, cum dulce-amară ne-o fi soarta,
vom rătăci poteci, cărări, iar la... zăpor vom duce arta.
De-om tremura ne-om face foc, să ne-ncălzim pe dinafară
și-n noi păstra-vom doar noroc, ca poezia să nu piară!
Vom scoate capul în lumină, ne-om mântui Celui de Sus,
din tină am venit și-n tină ne vom întoarce la... apus!
poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre râs
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre noroc
- poezii despre mântuire
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.