În ochii tăi...
În ochii tăi văd luminând
o stare pașnică și-un gând
care străbate pân' la mine
dealuri cu văi și ape line.
Se-volbură cânt prin păduri
și luncile-s pline de nuri,
cu fructe sufletu-mi hrănesc
și sentimente ce nutresc
afine, coacăze și mure,
taină stârnită în pădure,
e tot ce-ți ofeream: iubire,
rămasă-acum drept amintire,
tu nu mai vii, te-ai săturat,
pe mine m-ai abandonat
că ți-ai găsit alt vinovat!
Nu încerca să mai păstrezi
himerele pe care crezi
că le vei folosi în viață,
blânde, slugarnice, povață,
venin, teribilism, dulceață,
ingrediente fără rost
grimate ca în zi de post
cu trucuri ieftine și fade,
sătulă-i viața de bravade.
Nici să mă potolesc nu pot
de când m-ai subjugat de tot,
făcându-mă din om neom,
cum somnul nu-mi mai este somn,
iar viața nu-mi mai este viață,
de când ți-am devenit paiață,
lipsit de personalitate,
m-au gârbovit multe păcate,
măcar să știu ce duc în spate:
ispite binecuvântate
ori tânguiri nemeritate.
Dar, să nu ne mai fim povară,
hai să-ncercăm ultima oară
de a scăpa de-amar și chin:
să dăm frâu liber la... destin,
va spune ce ne-a hărăzit:
ori ne-am urât, ori ne-am iubit!
poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre păduri
- poezii despre iubire
- poezii despre văi
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sfaturi
- poezii despre ochi
- poezii despre libertate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.