Între rugă și asfințit
nu mai am timp să privesc în mine
nici spre cartierele de taină ale trecutului
stau între rugă și asfințit
câtă umilință în respirația clipei
îngenunchez pe linia de jos a orizontului
și aștept până când cineva
îmi va șopti
noa hai...
așa începe orice așteptare
în haine noi
barbierit
repetând aceeași rugăciune
doamne!
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vestimentație, poezii despre trecut, poezii despre timp, citate de Teodor Dume despre timp, poezii despre religie sau citate de Teodor Dume despre religie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.