Încredere
Nu cel mai ager câștigă cursa-n lunga luptă,
Nu cel mai puternic din izbânzi se-înfruptă,
Nu pentru credincios e grația divină,
Nici pentru-înțelept harul de lumină.
Adesea, șovăielnice picioare
Ajung primele în poiană, la izvoare;
Iar cei care merg prin întunericul cel mare
Primesc primii-în suflet razele de soare.
poezie clasică de Henry Van Dyke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre încredere
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre lumină
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.