Avem nevoie de-o îndrăgostire
Nu vine nimeni să ne-nvețe,
e adevărat!
cum să ne smulgem
din noi pe noi
din propria tristețe-
cum să rămânem
aceiași doi nebuni frumoși
buni de legat,
când nimeni nu mai poate iubi
in lumea devenită din ce in ce mai mică
avem nevoie de-o indrăgostire,
de-un labirint, de ceva,
prea stăm in lacrimă ca-ntr-un glob de sticlă...
Sărută-mă-ncet, atât de-ncet
incât
să-ți rătăcesc aiurea
cu fiecare gând-
să rămânem aceiași, vreau
doi frumoși nebuni
rătăciți si de lume uitați
iar dac-a iubi e azi o infamie
La zidul ei să fim legați!
Strigă-mă pe numele tau, iubite
și-am să-ți răspund
vin nopțile cu stele infinite,
și nu mai stiu cine aruncă
cu pietre-n minuni...
poezie de Daniela Pârvu Dorin (9 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu Daniela
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre frumusețe
- poezii despre devenire
- poezii despre adevăr
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.