Frescă
În iad păcătoșii
Sunt valorificați la maximum.
Femeilor li se scot din cap,
Cu o pensetă,
Clamele, agrafele, inelele, brățările,
Pânzeturile, lenjeria de pat.
După aceea sunt aruncate
În clocotul unor cazane,
Să fie atente la smoală,
Să nu dea în foc.
Apoi unele
Sunt transformate în suferințe
Cu care se cară la domiciliul dracilor pensionari
Păcatele calde.
Bărbații sunt și ei folosiți
La cele mai grele munci,
Cu excepția celor foarte păroși,
Care sunt torși din nou
Și făcuți preșuri.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre superlative
- poezii despre suferință
- poezii despre religie
- poezii despre păr
- poezii despre pensie
- poezii despre muncă
- poezii despre iad
- poezii despre foc
- poezii despre femei și bărbați
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.