E toamnă
E toamnă și s-a scuturat de verde-ntreaga fire ;
E toamnă, dar eu n-am uitat să-ți prind în păr iubire!
Câte-un frison de vânt năuc m-ar alunga în casă,
Iar eu m-aș duce - nu-i așa? - când tu-mi zâmbești frumoasă.
E toamnă-n curte și pe drum, s-a ramolit pământul;
Eu, lângă focul tău și-acum sunt la fel ca granitul
Că-mi dai dulceață de mă pierd în lumea de păcate,
Dar te iubesc și te demierd că știu că sunt iertate.
E toamnă plină în hambar, pe câmpuri brazde late,
Tu goală-mi șezi în brațe iar și am deja de toate
Și gust și gust câte puțin... Dar ce gustări divine!
Când merg în treabă-mi tot suspin că-s iar flămând de tine.
E toamnă-n streșini și uluci cu nori de plumb în zare,
Săruturile tale-s dulci și tot senin îmi pare
Și te ador la fel și azi ca-n tinerețea noastră,
Cu drag și-acum în brațe-mi cazi și-i soare în fereastră.
E toamna gârbovă-n ciulini și-n bruma ce se lasă,
În ochi îți ard mereu lumini, iubirea e crăiasă
Și ne avem și anotimp ne este ea - iubirea,
Doi zei, în fuga din Olimp, furau nemărginirea...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (23 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre toamnă
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.