Acolo jos
Această tăcere
traversând pustiul
trebuie să fie ceea ce
simte o pasăre
care întrorcându-se acasă
își găsește cuibul răsturnat
cojile ouălor delicate sparte
iar gălbenușul împrăștiat;
totul indicând pierderea
acolo jos pe pământul neîndurător
rece și amar.
poezie de Nicole V Novotny, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre păsări, poezii despre delicatețe, poezii despre acasă sau poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.