A timpului glossă

Trecem peste timp şi timpul ca o pasăre de ceară,
Peste cerul de rugină, liniştit şi trist coboară.
Au înmugurit cocorii la o margine de lume...
Stânci brodate cu lumină cad în dulce plecăciune.
Sângerie, mătăsoasă şi sfielnică chemare
Ca un clopot se aude, ca un vuiet... Ce e oare?!
Se frământă frunza-n ramuri, freamăt, temeri şi nelinişti...
Trec tractoarele să are, ca albinele, pe mirişti.

Trecem peste timp şi timpul, ca o pasăre de ceară,
Grânele înmiresmează... Seva-n noi, de mirt, coboară.
Riduri negre strâng sub streaşini de tăceri, lumina lunii...
În beteală argintie trec călări pajii furtunii.
Totu-i teamă şi tăcere, negura în noi se-ascunde
Şi în noapte (ori îmi pare?!), tunetul prelung se-aude.
Cad dantelele de valuri - dansuri ca un plâns de prunc...
Paparude de lumină rod bogat din cer aduc.

Peste cerul de lumină liniştit şi trist coboară,
Ca un cânt, o voce lină, din corabia de ceară.
Este susur de izvoare, dulce ploaie de lumină,
Cânt de stele căzătoare, a universului liră...
Este voalul de mireasă sub mieroasa diademă,
Ori e Constantin cel sfântul, lângă mama sa Elenă.
Pe sub florile de sânger, pe sub ploile de stele,
Eşti doar tu acum - un înger, paznic al iubirii mele.

Au înmugurit corăbii la o margine de lume...
Cad din cer cireşe coapte, rumene şi-atât de bune!
Zâmbete de maci în lanul ce s-a copt de-acum în plete,
Ochiul căutându-şi timpul sub a lacrimilor sete.
Ape limpezi, limpezimea cerului sorbind de-a valma
Şi căsuţa bătrânească, curtea şi fântâna, mama...
Toate împletindu-şi rostul sub a verilor povară,
Gândul la poveşti uitate, spuse-n fiecare seară...

Stânci brodate cu lumină cad în dulce plecăciune,
Urma doar, la malul mării, în nisip, adânc, rămâne.
Iar se-ntoarce spre apusuri visul, taina, pacea, gândul...
Retrovers şi asimetric a-nceput să bată vântul
Spulberând peste lumină, nori lucind în depărtare
De-al sfielnicelor bice strânse-n fulgere de soare.
Chiar şi-n suflet e furtună, plângem lacrimă de stele...
Suntem paşi uitaţi în noapte sub o dulce adiere.

Sângerie, mătăsoasă şi sfielnică chemare,
Cu lumină şi speranţă s-a-mbrăcat întreaga zare.
Sidefat ne este chipul radiind de fericire,
Strălucind etern şi simplu în poeme de iubire.
Doar o undă de tăcere-şi trece vraja prin adâncuri,
Precum firul de lumină, lin scânteietor prin crânguri.
Ape limpezi se coboară, trup de suflet se desparte
Şi unindu-se-n iubire, trec pe catifea de noapte.

Ca un clopot se aude, ca un vuiet... Ce e oare?!
Este vaiet, ori se-nalţă sfânt alai de nuntă-n zare?!
Este-a spicelor nuntire. Macii, lacrimi sângerânde
În adâncu-le suspină. Lacrima li se ascunde
Azi, în pita de pe masă. Truda braţelor vânjoase
Asudând sub cerul liber, când ţăranca ia-şi coase
Prinsă-n firele de aur, imn al patriei române
Bucuria şi speranţa răsărite-n coapte grâne.

Se frământă frunza-n ramuri, freamăt, temeri şi nelinişti,
Desfrunzindu-şi fremătarea pe a sufletului mirişti...
Cântă greieri serenade... Se ascund în ram de stele
Şi iubire şi credinţă... şi poveştile cu iele...
Ochiul - leagăn de mătasă se revarsă iar în mare.
Prin zăbrele de-ntuneric, pescăruşi rotesc în zare.
Doliu-i?! Ori e nor deodată?! Ori e somn, ori reverie?!
S-au topit în gânduri toate... Oare ce-i?! Nimeni nu ştie.

Trec tractoarele să are, ca albinele, pe mirişti,
Şi în suflet, dintr-o dată, se ascund ploi de nelinişti.
Regăsindu-se-n lumina limpezimilor cernute,
Ape, vin învolburate vocea vieţii să-şi asculte.
Luna, albă ca o pită, prinde-n ochiul ei de sticlă
Dulce semn de adiere - fâlfâire de aripă.
Minunat sobor de grâne, dulce pâine în hambare,
Roi de păsări de lumină, cer gătit de sărbătoare...

Trec tractoarele să are, ca albinele, pe mirişti,
Se frământă frunza-n ramuri, freamăt, temeri şi nelinişti.
Ca un clopot se aude, ca un vuiet... Ce e oare?!
Sângerie, mătăsoasă şi sfielnică chemare...
Stânci brodate cu lumină cad în dulce plecăciune,
Au înmugurit cocorii la o margine de lume.
Peste cerul de rugină, liniştit şi trist coboară...
Trecem peste timp şi timpu-i ca o pasăre de ceară.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!