O, timpuri ce mă roadeți...
O, timpuri ce mă roadeți, aș vrea să vă ucid,
Să mă întorc la vremea de un amor candid
Să-mi legăn voluptatea, rușinea c-un sărut
Ce freamăt răscolește pe mâna-I, nu pe gât.
Spăimântător Tiberius ce sunt în ceasu-acest
Că sunt cuprins de râs sau plânsul hohotesc,
Să doarmă-acum! Departe de-o crudă bucurie,
Vlăstare moi viseze, le cruțe de orgie
Și să aniverseze când balul s-a sfârșit,
Doișpe bătăi de clopot și-al lunii răsărit.
poezie de Paul Verlaine, traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre senzualitate
- poezii despre râs
- poezii despre rușine
- poezii despre plâns
- poezii despre inocență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.