| Agamemnon [din public] a spus pe 27 februarie 2016: |
Ehei!
Dacă înfrângerea
de la Pearl Harbor ar fi fost o renunțare,
azi toată America ar vorbi japoneză... |
| Cornel Stelian Popa [autorul] a spus pe 28 februarie 2016: |
| Pearl Harbor n-a fost înfrângere, pentru că americanii n-au renunțat și au câștigat războiul. Dacă renunțau erau învinși, "toate înfrângerile-s renunțări". Altfel spus: nu ești înfrânt cât timp nu renunți. |
| Agamemnon [din public] a spus pe 29 februarie 2016: |
Da?
Vă înving
cu armele Dv.
Nemții la Stalingrad
au luat-o rău pe coajă,
N-au renunțat,
la fel ca americanii.
Dar, spre deosebire
de americani,
au pierdut războiul.
Aveți un exemplu
de înfrângere
care nu e renunțare.
Un sfat.
Fiți mai prudent
când generalizați la modul absolut
(toate, niciodată, oricând etc).
Iată situații care
contrazic regula.
Asta înseamnă
că regula nu e regulată... |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 29 februarie 2016: |
De obicei, exceptile intaresc o regula. Un aforism reda o anumita regularitate (o tendinta dominanta), nu un adevar valabil in orice situatie. Orice aforism referitor la natura umana nu are cum sa fie valabil in toate circumstantele. (Chiar si apoftegmele unui roman stabilit in Frantza nu fac nota discordanta fata de acesta...regula). Adevarul aforistic nu e o certitudine matematica.
Gargamel, nu e frumos sa te joci cu armele. Mai ales ca nici nu sunt ale tale. Comiti o dubla abatere de la normele bunei cuviinte.
De ce ai mutat discutia pe un teren minat? Nu vad nicio referire concreta la razboaie mondiale. S-ar putea ca infrangerile sa nu vizeze genul asta de conflicte. Indemnul clasic: "Ai castigat, continua, ai pierdut continua", nu este un apel (adresat germanilor) la un al treilea razboi mondial. La felul in care rationezi (sau mai bine zis, manuiesti nu stiu ce arme), ar putea fi... Chiar si in cazul Germaniei, argumentul tau nu se prea aplica. Cand a semnat capitularea, Germania s-a declarat infranta (si a renuntat la lupta).
Dupa toate probabilitatile aforismul se la situatii de viata mai pasnice (cum ar fi competitiile, lupta cu greutatile si cu greutatea corporala). Cine nu renunta la un obiectiv nu poate fi declarat infrant. Mai mult chiar daca arbitrii il declara astfel, asta nu inseamna ca el nu poate sa invete din acesta experienta, sa se pregateasca mai bine si sa obtina in rezultat mai bun. Totu e ca acesta dorinta de a nu capitula sa fie rezonabila. Perseveranta e una, incapatanarea e altceva. Un incapatanat nu renunta chiar daca perspectivele sale de castig sunt nule. |
| Cornel Stelian Popa [autorul] a spus pe 29 februarie 2016: |
Într-o lume a relativității, generalizarea, precum spuneți domnule Agamemnon, nu și-ar avea locul. În aforistică însă-i prezentă, fiind susținută deseori prin bunăvoința cititorilor . Iau exemplul aforismului lui Napoleon Bonaparte: "Toate femeile sunt curve. În afară de mama și sora mea. Dar și ele sunt femei."
Nu vreau să mă asemuiesc, în vreun fel, cu Napoleon, perdantul care nu a renunțat rămânând astfel în istorie că un mare victorios.
Exagerările (generalizările) sunt prezente-n aforistică, mai ales pentru a sublinia un anumit aspect al realității. Poți spune că "toate religiile sunt apoteotice" fără să încalci regula, cu toate că apoteoza e a religiilor din lumea greco-romană.
În susținerea antimetabolei pe care am scris-o iau un citat clasic al lui Winston Churchill: "Niciodată să nu te dai bătut, niciodată, niciodată, niciodată."
Dacă nu reușesc să va conving cu cele scrise, domnule Agamemnon, o să mai adaug și alte citate cu aceeași hibă a generalizării, votate de cititori ca fiind "geniale" nu "stupide".
Poate aparțin și eu "shudrei intelectuale", de aceea-i chem pe alții ca mine să nu renunțe, pentru a nu fi învinși.
Mulțumesc, domnule Stanciu, pentru susținere! Țin la acest citat pentru că mi-a venit instantaneu, cadou din partea Polyhymniei, zic eu.
Toate cele bune! |
| Agamemnon [din public] a spus pe 29 februarie 2016: |
Domnule Popa,
Faptul că vă citesc
și vă comentez
arată că m-ați convins.
Încerc să vă provoc
pentru că vă cred capabil
de lucruri mai mari.
Nimic nu amorțește mai mult
nervul creației
decât laudele.
Danilo intervine
din oficiu, totdeauna
pe cealaltă parte a baricadei.
Așa crede el că e obiectiv.
Dacă v-aș fi lăudat,
vă demola pur și simplu,
dialectic și kantian,
așa cum face
cu idolul meu (Cioran).
Scrie Danilo:
"De ce ai mutat discutia pe un teren minat? Nu vad nicio referire concreta la razboaie mondiale. S-ar putea ca infrangerile sa nu vizeze genul asta de conflicte".
De ce? Uite de aia!
Pentru că autorul GENERALIZEAZĂ!
Scrie clar: TOATE înfrângerile!
Dacă TOATE sunt vizate,
lasă-mă să le aleg pe care-mi convin!
Ai priceput, Singularule?
Sau îți mai trebuie
o cinzeacă de dialectică? |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 1 martie 2016: |
N-am priceput, pluricelularule. Putea sa scrie si "infrangerile". Se subintelege ca-s toate. Cuantificatorul universal e inclus in substantiv, neicusorule (articolul hotarat). Daca un talentat aforist spune "omul e un urangutan caruia i s-a urat sa traiasca la inaltime" (ma "autocitez") e clar ca se refera la "toti" oamenii. Fireste, regula are exceptii. Unii oameni se cred (cimpan)zei. Cornel ti-a spus cat se poate de clar si civilizat cum sta treaba cu adevarul sau regula (generalizarea) aforistica. Desi spune "toate infrangerile", s-ar putea sa omita niste "eșece".
Exemplificare
"Lenesul mai mult alearga" se refera la toti lenesii, dar e o totalitate care admite goluri sau resturi (insi recalcitranti care nu se lasa "regulati" - supusi regulii). Exista lenesi care nu alearga nici daca se prind ca ar cam fi cazul sa iuteasca pasul. |
| Agamemnon [din public] a spus pe 2 martie 2016: |
Danilo!
Dacă Masculinitatea ta consideră
că "leneșul" și "orice leneș"
sunt expresii echivalente
(grație articolului hotărât)
și nu simți diferența de nuanță,
înseamnă că spoiala erudiției tale
începe să se exfolieze. |
| Nelu Gigănțelu [din public] a spus pe 3 martie 2016: |
"Lenesul mai mult alearga" este o totalitate care admite goluri, kantianule. În acest caz pot fi excepții.
Dar când decretezi, de bună voie și nesiluit de nimeni "Toți leneșii aleargă" orice excepție descoperită ulterior este imputabilă. Priceput-a Masculinitatea voastră? |
| Cornel Stelian Popa [autorul] a spus pe 3 martie 2016: |
Domnule Agamemnon & Nelu, aspectul generalizant din expresia "toate înfrângerile-s renunțări" nu se sprijină doar pe pronumele nehotărât "toate" cât pe substantivul "renunțări".
De orice înfrângere poți lega tinicheaua renunțării, într-o formă sau alta. Asta merge atât de departe încât până și cel ucis în lupta nu-i un înfrânt. Faptul că nu a renunțat la luptă l-a trecut automat între eroi. |
