Amor...
Te vreau fumând pe-al vieții fus,
Te vreau în zori și la apus,
Te vreau și-atunci când tu mă cerți,
Te vreau întruna... să mă ierți!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (31 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, citate de Vasile Zamolxeanu despre viață sau poezii despre iertare
Agamemnon [din public] a spus pe 31 ianuarie 2016: |
Catrenul e emoționant.
Îndemnul acela tabagic putea fi evitat... |
gică contra [din public] a spus pe 3 februarie 2016: |
Deși fumez, drept vă spun că pe-al "vieții" fus n-am fumat niciodată.
Eu știu că pe fus se toarce.
Dar, mă rog, aici e vorba de o metaforă. |
criticonul [din public] a spus pe 3 februarie 2016: |
Da, gică, e o metaforă. Întreagă noastră viață e parcursă-n spirală, precum se deplasează firul de ață pe fus (rotație și translație). Faptul că sentimentul autorului vine să se conformeze mersului cosmic repetibil, e clarificat prin folosirea repetiției "Te vreau... Te vreau... Te vreau... Te vreau...". Îi dau dreptate lui Agamemnon, în aspectul tabagic al expresiei, dar, forțând nițel lucrurile, viața ni se trece ca un fum (mai mult sau mai puțin tabagic). Prin urmare, votul meu va fi pe măsură celor scrise mai sus. ¡Superb! |
Matraguna [din public] a spus pe 3 februarie 2016: |
Seamana cu: " Te iau ...Te iau ..Te iau..." - din repertouriul lui Florin Pitis & Pasarea Colibri - "Toti suntem putin luati" |
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.