Imposibilitate
Prietenul meu, Puck, intră pe fereastră,
Păi nu spusei eu să nu mai răscolești trecutul?
Nu schimbi nimic, acolo sunt trădările și fericirile toate,
Nici în viitor nu căuta, cu Dumnezeu
nu este prea lesne să conversezi,
Încearcă, eu nu știu ce o să-ți spună,
Din zborul păsării ghicești lărgimea spațiului,
De nu ai spațiu, te mulțumești să scrii despre zbor,
Poți să și strigi, hei, trecătorilor, nemuritorilor,
Eu vă vorbesc, cel efemer, nu-mi trebuie laude,
Ele îngroapă, vouă mă-ncredințez, sufletul meu
În voi îl ascund, așa cum un copil ascunde comoara
În curtea școlii, sub statuia unui efor uitat,
Apoi, biciuit de cuvinte, mă las gonit din cetate,
Mă veți găsi peste o mie de ani, piatră de râu fără semne,
și, Doamne, cât v-am iubit.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre mulțumire
- poezii despre școală
- poezii despre vorbire
- poezii despre viitor
- poezii despre uitare
- poezii despre trădare
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.