Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Stampă de toamnă

A venit toamna, cu copaci desfrunziți
Păsările se duc ca niște copii nedoriți.

Ploaia și vijelia și-au ieșit din țâțâni
Miroase-a zăpadă timpurie la stâni.

Parcurile au degradeuri de-aramă și aur
Frunzele zornăie ca niște monede-n tezaur.

Le scutură vântul și cad la pământ...
Felinarele din ce în ce mai palide sunt.

Amurgul e mov ca oul de Paște
Bacovia sudează țigări printre sfintele moaște.

Bunici zgribuliți, cu copiii de mână
Merg iarăși la școal㠖 ce demon îi mână?

Prichindeii se vor rușina cu ei într-o zi
Și, fără să se uite-n urmă, îi vor părăsi.

Nu mai e nici un câine pe stradă
Așa că șobolanii umblă cu covrigi în coadă.

Niște primari cu sufletul greu
Ne arată că se poate trăi și fără Dumnezeu.

Lumea nu mai are poftă de viață
Se mișcă mașinal pe stradă, la piață.

Toți simt nevoia de comunicare
Înroșind telefonul mobil cu disperare.

Nici o speranță nu se arată la orizont
Ne întoarcem acasă ca scăpați de pe front.

Nu sunt bani, totul costă de ne usucă
Tuturora ne vine dorul de ducă.

Dar unde să mergem? Peste tot e la fel
Astrologii anunță un mare măcel.

Noul secol s-a molipsit de la cel precedent
E bolnav ca o scorbură în care se toarnă ciment.

Privesc în urma verii care-a murit
E dusă la groapă pe un dric aurit.

Iar caii mascați, în valtrapuri cu stele
Beau rouă din palmele mele.

Eu pun totul la suflet, îmi pasă
De cei nevoiași, care nu au nici casă, nici masă.

De copiii ce-așteaptă transplantul dorit
Le-a căzut părul ca frunzele din pomul trăznit.

Mîngâi în gând pijamaua lor de diftină
Au branulă pe mâini și sondă de urină.

Eu sufăr până la lacrimi și nu mai sunt om
Când cancerul se deghizează în carcinom.

Așa am pierdut eu un frate iubit
Când doctorii până în ultima clipă m-au mințit.

De ce sunt eu, Doamne, atât de lucid
Zidit de viu într-un ziar și-un partid?

Nu mai am nici un fel de bucurie
Mă doare fizic atâta prostie.

Nici Biblia parcă nu mai pot s-o citesc
Cei ce se rugau pentru mine azi nu mai trăiesc.

Aștept să se-ntâmple ceva: în bine sau rău
Timpul își ascute toporul ca un călău.

Am ajuns să ne bucurăm, ca sculați după boală,
Atunci când răufăcătorii dau socoteală.

Fie că intră la zdup, sau crapă pe veci
Lumea aplaudă, ca la meci.

Nu-i creștinește, dar e natural
Ca o eliberare nervoasă, dintr-un stress infernal.

E-un an blestemat, de ar trece mai iute
Îngerul vestitor are buzele cusute.

E toamnă din nou – ca un clopot în dungă,
Trist bate vântul și păsări alungă.

Rămân numai vrăbii și mierle-n păduri
Eroinele acestei devastatoare naturi.

Nu știm ce ne-așteaptă, dar putem bănui
Apocalipsa, oricum, va veni.

Iar din ciupercile atomice, puse-mpreună
Vom face cea mai picantă ciulama. Poftă bună.

poezie clasică de (3 septembrie 2014)
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Unde găsesc fișa de lectură a operei "Cărăbușul de aramă" de Lucian Blaga? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!