Doar întrebări

nu ni se mai întâmplă
demult ceva esenţial
doar sufocări de viaţă
prea mărginită,
doar întrebări
şi sfâşieri ancestrale,
opţiuni între supunere
şi indignare,
între dezvăluiri
şi tăceri subsidiare,
promiscuităţi sufocante,
nevoi vitale de singurătate
vreau o cameră separată, Doamne
de nebunia acestei lumi larvare
şi debusolate,
apăsări care-mpiedică avânturi,
şi gânduri în spirală,
mii de gânduri,
doar cuvintele au grijă de mine
să nu mor banal,
pe o asemenea secetă,
la un asemenea bal-mascat
chipuri fără sâmbure de lumină
mi se prind de obosita retină,
anonimi stupizi se-aşează-n vârf
cumpără demnităţi
totu-i la schimb
nebuni dezacordaţi
plimbă neîncetat pe alei
un carusel de oglinzi,
limbi de ceasuri de plumb
peste vieţile noastre curg.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Votează! | Copiază!