Tablou
Arta cea mai înaltă se întoarce totdeauna la fragilitatea condiției umane.
Francis Bacon
Nu pot vorbi de durere, Doamne,
Nu se aude geamătul din gura deschisă
Strigătul mut împietrit în cuvânt
În pânza lui Bacon a disperării mele.
Ție îți vorbesc prin tăcere, Doamne,
Cu surda culoare din abisul vopselei.
Jale sau tristețe, durere sau dârzenie?
Oare are însemnătate fondul disperării?
Te strig prin tăcere, Doamne.
Cuvintele au luat forma penelului.
Oare Tu îmi înțelegi durerea, Doamne?
Oare ea înseamnă ceva? Înseamnă ceva?
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în poloneză.
Nu este introdusă data nașterii pentru Zofia Walas. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.