Gânduri și muguri
Gândurile, de obicei
încolțesc în ferestrele
iernii, odată cu iarba
trezită de un soare plăpând
și timid.
Apoi, gândurile
încet se-nalță,
încep a le crește muguri,
odată cu ale pomilor
primăvara...
Mugurii încep a gângăvi
ca niște copilași,
iar gângăvitul se transformă
în chicote de bucurie,
estompând parfumul
dulce al primăverii...
Se scutură petalele...
rămân și cresc fructele,
s-așează gândurile...
se pârguiesc în cuptorul
încins verii.
Vine toamna,
culegem fructele și le
savurăm aromele.
Ne reculegem gândurile...
În cele din urmă, vine iarna
și totul intră-n amorțire,
odată cu gândurile noastre...
poezie de Ioan Friciu (17 mai 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre muguri
- poezii despre iarnă
- poezii despre gânduri
- poezii despre creștere
- poezii despre vară
- poezii despre toamnă
- poezii despre fructe
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.