Dedicaţie pentru cea mai îndepărtată şi mai bună prietenă... În loc de cuvinte

În loc de cuvinte...
Lacrima pământului
Pentru sufletul tău plânge!
Oh, suspinul ţi-l aud!
Vântu-n chingi de gheaţă strânge!
Suferi! Asta ţi-e lăsat...
Eu plânsu-n braţe ţi-l cuprind...
Energiile-ţi celeste-s
Într-un timp re-condensat...
"Fericirea"... unde este?!
Te ascultă fredonând
Plânsul grav al amărăciunii.
Eu, te-aştept la mine-n gând.
Suflet cald, iubire, pace,
Să revii, să te privesc –
O frântură de lumină,
Rai din iadul pământesc,
Înger, soare, crin şi Crină.
Sunt aici! Te-ascult! Te chem!
În tăcerea mea sunt toate...
Tu eşti visul de "a fi"
Şi cereasca libertate...
În tristeţi ne-om mântui!
Pentru lupta noastră – treaptă,
Transcendent, speranţă, vis
Vom avea mai sus... Aşteaptă!
Ţelul trebuie atins!
Înc-un pas... şi încă unul...
Eşti puternică! Vei trece,
Tu, pe drept nemuritoare!
Drumul ce ţi-a fost ales
Nu-i decât o încercare
Cu un dublu înţeles.
Crina, scumpa mea prietenă,
Doar tu ştii cât te iubesc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!